De la tutoriale de design urmărite noaptea târziu la conducerea unui departament de design și statutul de parteneră într-o agenție de comunicare. Un parcurs care arată că în design contează nu doar talentul, ci și curiozitatea, capacitatea de a înțelege oamenii și dorința de a învăța continuu. Am discutat cu Alexandra Sedlețchi, Head of Graphic Design Department din cadrul PRofile Agency despre cum se construiește o echipă creativă, ce diferențiază un vizual frumos de unul eficient și de ce inteligența artificială nu poate înlocui judecata unui designer profesionist.
Cum a început parcursul tău ca graphic designer și cum ai ajuns să construiești o echipă în cadrul PRofile Agency?
Înainte de design, lucram în marketing și management în HoReCa. La un moment dat, am simțit că vreau să schimb direcția, era genul acela de decizie: ori acum, ori niciodată. Am început să învăț programele de design pe cont propriu, iar odată cu primul job m-am înscris și la o școală de specialitate. Tutorialele pe YouTube la două noaptea erau utile, dar simțeam nevoia unei pregătiri mai structurate. La PRofile Agency, am fost angajată ca junior designer, iar în cinci ani am trecut prin toate etapele, ajungând Head of Graphic Design Department și parteneră a agenției.
Ce cauți la un designer pe care îl iei în echipă, dincolo de talentul tehnic și portofoliu?
Oricât de banal ar suna, omenia e primul lucru la care mă uit. La finalul zilei suntem oameni, nu ne trezim în fiecare dimineață plini de inspirație și energie infinită. Contează să ai alături oameni care se susțin reciproc, își asumă responsabilitatea și cărora le pasă de rezultatul final, nu doar de partea lor din proiect. Caut curiozitate, deschidere spre feedback și dorința de a învăța.
Cum s-a schimbat rolul designerului într-o agenție de comunicare și ce înseamnă astăzi să fii un designer bun?
Astăzi nu mai este suficient să ai simț estetic și să stăpânești programele de design. Trebuie să înțelegi ce încearcă să obțină clientul, cui se adresează și ce problemă trebuie să rezolve proiectul. Contează mult și empatia. Uneori, clientul știe ce își dorește, dar nu poate formula exact. Rolul tău este să asculți, să pui întrebările potrivite și să transformi informațiile într-o soluție vizuală. Practiv, un designer bun este astăzi și puțin strateg, și puțin psiholog.
Cum arată o zi obișnuită în departamentul vostru? Cât timp petreceți în programele de design și cât în discuții, research și feedback?
O zi obișnuită la PRofile începe mereu cu o cafea și cu întrebarea "cum te simți azi?" – micul ritual care ne pune pe toți pe aceeași frecvență înainte să deschidem vreun soft. Fiecare proiect e diferit, dar toate pornesc de la research și brainstorming, nu direct de la mouse. Regula noastră de aur e simplă: cu cât dedicăm mai mult timp studierii proiectului, cu atât mai puține revizuiri avem în etapa de creare, iar un brief formulat corect din start nu mai lasă loc de întrebări și neclarități pe parcurs.
De ce este important ca o companie să investească într-un logo, un brandbook și o identitate vizuală profesionistă?
Pentru că un logo bun nu e doar un desen frumos, e un instrument de business care te ajută să fii recunoscut, să transmiți încredere și, până la urmă, să vinzi. În spatele unui logo bine făcut stă un proces întreg - research despre industrie, despre concurență, despre publicul țintă. Fără această bază, riști incoerență vizuală - azi un logo, mâine altă nuanță de roșu, poimâine alt font pe fiecare rețea socială. Iar publicul, chiar dacă nu conștientizează exact de ce, simte instabilitate și începe să aibă mai puțină încredere în brand.
Dacă oricine poate genera în câteva secunde o imagine spectaculoasă cu AI, care mai este valoarea unui designer profesionist?
Pare înspăimântător la prima vedere, dar instrumentele AI sunt făcute să ne ajute, nu să ne înlocuiască. Munca unui designer grafic nu înseamnă doar imagini frumoase. Da, oricine poate genera azi ceva spectaculos cu AI, dar nu tot ce e frumos este și eficient. Un designer profesionist are scopul clar de a vinde, de a informa publicul țintă și de a construi o legătură reală cu brandul, iar aceste obiective se definesc încă din etapa de cercetare și brainstorming, nu se improvizează din mers.
Minimalismul a dominat designul o perioadă. Unde suntem acum? Ce direcții vizuale vezi că se conturează?
Cred că trecem printr-o mică revoltă împotriva minimalismului steril, lumea s-a cam săturat de alb și fonturi perfect echilibrate. Vedem un val de maximalism controlat, texturi, ilustrații desenate de mână, culori îndrăznețe și typography experimentală, tocmai pentru că toate astea arată prezența unei mâini umane, ceva ce AI-ul încă imită stângaci. În paralel, se conturează și o întoarcere spre estetici retro-futuriste și nostalgice, un fel de refugiu vizual.
Ce tendințe crezi că vor marca următorii ani și ce va conta cel mai mult pentru un designer?
AI va prelua probabil tot mai multe sarcini din procesul de lucru: research, pregătirea materialelor, explorarea direcțiilor vizuale și primele variante de concept. În același timp, cred că vom vedea o nevoie tot mai mare de autenticitate. Lucrările 100% generate de AI sunt deja depistate rapid și privite cu suspiciune, tocmai pentru că le lipsește autenticitatea. Simt deja că hype-ul creației rapide și artificiale începe să scadă. Pentru un designer, cred că va conta cel mai mult exact ce nu poate fi automatizat: gustul vizual, capacitatea de a înțelege brandul și publicul, dar și abilitatea de a construi un mesaj care are sens.